sâmbătă, 2 martie 2013

Coboară

Coboară odat` înger căzut. Ia-mă cu tine și du-mă-n paradis. În paradisul unde cântăm nestingherit și ne iubim cu patimi nevinovate pe-un cer mov.
Tu mă vezi? Mă simți? Îmi simți nădejdea însuflețită? Nu, nu simți nimic. Nu ai simțit și n-o vei face.. cu mine, cred. Vei găsi alt suflet pur gata să ți se aplece la picioarele-nsângerate și ți le va săruta pasional. După o perioadă scurtă îl/o vei înnebuni, transformând făptura într-un monstru beat, uitat, nenorocit...
Și-i vei privi ochii sticloși, tulburători înnecându-se în mări de lacrimi.
Nenorocit înger căzut! Tu.. pe mine m-ai uitat și m-ai lăsat în fața zidului de cărămidă pe care eu, cea umană nu va putea în veci al urca. 
Rogu-te la tine, fii blând măcar de astă dată. 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu